Articole

Sumar executiv

Piața vinului în Elveția este de aproximativ 4,2 mld EUR anual. Consumul total pe cap de locuitor în Elveția este mare, aproape de nivelul de consum din țările mari producătoare de vin, cum ar fi Franța, Spania și Italia. Mai mult de jumătate din consum este aferent vinului roșu iar un sfert vinului alb. Deși nu este un mare producător de vinuri, producția internă a Elveției acoperă aproximativ jumătate din consumul propriu, în special în cazul vinurilor obișnuite, destinate consumul moderat, de zi cu zi. Consumatorii care caută vinuri premium/ de lux, mărci renumite, se orientează adesea către vinurile de proveniență UE, în mod special cele din Franța, Spania, Italia, care sunt foarte apreciate. 11,5% din comerțul cu vin, după valoare, se realizează prin HORECA iar restul de 88,5% prin canalele de vânzare cu amănuntul. În timp ce rețelele moderne de retail (Coop dar și Denner-Migros) domină comerțul cu amănuntul, comerțul electronic este din ce în ce mai utilizat de consumatorii care caută produse vinicole. Marele comerciant cu amănuntul Migros continuă să pună în aplicare o interdicție privind vânzarea de alcool în magazinele sale deși aceasta nu e valabila și pentru lanțul Denner (magazine de tip discount) care este deținut de Migros. Pe piața elvețiană, producția internă reprezintă cea mai mare provocare pentru vinurile produse în UE (RO), deoarece vinurile elvețiene beneficiază de percepția de a fi produse în mod sustenabil și reprezintă o sursă de mândrie în rândul consumatorilor locali, în special celor din cantoanele producătoare de vin. Pentru vinurile din România, dincolo de vinurile produse în Elveția, concurența principală o reprezintă vinurile din Franța, Spania și Italia. Vinul spumant va fi sortimentul cu cea mai rapidă creștere până în 2026, toate celelalte categorii de vinuri fiind de asemenea așteptate să înregistreze o creștere moderată a ratelor de consum. Vinul roșu va rămâne cel mai consumat. Vinurile organice și cele fără alcool sunt în creștere de popularitate în special pe segmentul de consumatori de sex feminin și în rândul tinerilor.

1. Analiza SWOT Puncte tari: Piața elvețiană de alimente în general • Piață relativ apropiată din punct de vedere geografic, cu avantajul suplimentar că Elveția este aproape în întregime înconjurată de state membre UE, acces ușor. • Dimensiunea geografică mică a țării, împreună cu o piață puternic urbanizată, creează o bază solidă de consumatori pentru producătorii din RO. • Valoarea mare a francului elvețian face ca produsele agroalimentare din RO să fie competitive la prețuri pe piața elvețiană. • Elveția are un deficit structural mare în privința produselor agroalimentare. Specifice vinului • UE este de departe, principalul exportator de vinuri în Elveția. Vinul din România poate beneficia de originea sa europeană, bine văzută în Elveția. • Consumul de vin pe cap de locuitor este ridicat în Elveția, situat puțin sub cel al marilor consumatori din Italia și Franța. • Aprecierea mărcilor și a produselor vinicole din UE este ridicată. • Deficit semnificativ în ceea ce privește producția internă de vin. Puncte slabe: Piața elvețiană de alimente în general • S-a demonstrat că elvețienii preferă în general produsele alimentare fabricate în Elveția ceea ce limitează cererea de astfel de produse din statele membre UE. • Natura de duopol a pieței de retail elvețiene, COOP și Migros fiind de departe cei mai mari doi comercianți cu amănuntul din țară, realizând împreună 70-75% din volumul total de retail, limitează capacitatea de a colabora cu mai mulți parteneri din Elveția. • Consumatorii elvețieni acordă o mare atenție produselor autohtone în ceea ce privește standardele de producție, ceea ce limitează capacitatea produselor agroalimentare din statele membre UE de a-și valorifica trăsăturile premium/lux în Elveția, în comparație cu țări terțe. • Nu toate produsele agroalimentare beneficiază pe deplin de comerțul liber. Specifice vinului • Percepția predominantă a consumatorilor locali despre vinul produs intern ca fiind produs mai sustenabil comparativ cu cel provenit din alte țări. • Interzicerea vânzărilor de alcool în marele lanț de retail Migros. • Consumatorii din Elveția cu venituri mai mici consumă de preferință bere în locul vinului. Oportunități: Piața elvețiană de alimente în general • Practicile culinare similare, împreună cu protecția produselor din statele membre UE cu indicație geografică (IG), creează o piață mai ușor de pătruns comparativ cu alte țări terțe. Statutul IG al produselor poate ajuta ca acestea să fie mai bine văzute de către consumatorii elvețieni și, prin urmare, poate contribui la combaterea preferinței inerente pentru produsele elvețiene. • Volumul mare de navetiști transfrontalieri și de imigranți din state membre ale UE ajută la stimularea cererii de produse agroalimentare din statele membre în Elveția. • Veniturile ridicate ale elvețienilor permit unui număr mai mare de consumatori să cumpere produse premium provenite din statele membre UE, în mod mai regulat. • Este posibil ca Elveția să aibă nevoie de un nivel mai ridicat de importuri agroalimentare în viitor datorită unei combinații între cererea în creștere și scăderea producției agricole în multe sectoare. Specifice vinului • Creșterea constantă după 2022 a volumelor pe canalul HORECA. • Consumatorii cu venituri medii și înalte sunt cei mai mari consumatori de vinuri din import în Elveția. Aceștia preferă vinuri mai mature pe care producătorii autohtoni le produc mai greu. • Deficitul structural privind acoperirea consumului doar din producția internă. • Consumul de vin este puțin mai mare în lunile de iarnă, deoarece consumatorii asociază activitățile sociale, precum consumul de raclette și vizitarea piețelor de Crăciun, cu consumul de vin (eventual fiert). • Creșterea preferinței pentru vinuri organice și nealcoolice. Amenințări: Piața elvețiană de alimente în general • Elveția promovează o politică de acorduri de liber schimb cu foarte mari producători agroalimentari mondiali. • Uniunea agricolă elvețiană (patronatul fermierilor) este puternică și protestează prompt împotriva creșterii importurilor de produse care amenință bunăstarea producătorilor interni. • Elveția găzduiește mari companii multinaționale locale care operează în sectorul alimentar și al băuturilor și care sunt bine înrădăcinate în țară. • În timp ce relațiile Elveția-UE sunt și au fost întotdeauna în general bune, există un grad de incertitudine – mai ales din cauza unei combinații a rețelei complexe de acorduri bilaterale și a sistemului elvețian de referendum. Această incertitudine ar putea afecta în cele din urmă produsele alimentare în viitor. Specifice vinului • Acordurile de liber schimb ale Elveției cu țări mari producătoare de vin, cum ar fi Chile și Africa de Sud. • Elveția nu produce și prin urmare nu exportă o cantitate mare de vin, creând un stimulent clar pentru producătorii autohtoni să se concentreze pe piața internă. • Guvernul elvețian oferă ajutor financiar producătorilor autohtoni de vin pentru a-i ajuta să susțină creșterea producției.